Am o realizare majora in viata, am slabit. Am scapat de boala generatiei mele, obezitatea. Am plecat de la peste 150kg. Spun peste deoarece limita aparatului era de 150kg, eu estimand undeva in jur de 153-154kg. In plus, eram si fumator, unul inrait, fumand peste doua pachete de tigari pe zi. Si un mare petrecaret, nopti pierdute prin petreceri cu gratare stinse cu bauturi tari in cantitati industriale. Beam fara probleme si trei litrii de vodka per sueta. Apoi, in jurul varstei de 37 de ani, atunci cand am primit o veste fatidica despre un prieten drag, in mine s-a petrecut un declic. Era dupa o noapte pierduta intocmai ca descrierea de mai sus atunci cand am primit vestea. Tin minte si acum, ziua inca se chinuia sa se nasca, aburi greoi se luptau tacut sa se urce in vazduh, eu ma intorceam de la restaurantul aflat pe malul unui lac, intr-o zi de toamna tarzie. Ma intesectez cu o persoana care mi-a dat „vestea”. Si atunci, parca m-a trasnit ceva, in mintea mea un declic s-a intamplat. Hai sa va spun:
Mi-am zis: „in cativa ani implinesc 40 si din toate povestirile amicilor mai in etate, aceasta varsta este un prag ce vine cu schimbari psihologice majore la barbati”. Cred ca cu totii ati auzit de „criza de la 40 de ani”. Imi inventariam viata de pana in acel moment, ma gandeam la copiii mei, trei la numar, doi baieti si o fetita, ma gandeam cum o sa suport eu aceasta criza ca un supraponderal cu un orizont extrem de limitat, atat social cat si ca longevitate. Ma gandeam: „daca nu fac ceva acum, la ce stil de viata am, dupa 40 nu voi mai putea schimba nimic, organismul imi va fi prea uzat si batran pentru a mai putea face sport si dieta”. Deja imi vedeam atat de aproape sfarsitul vietii, fie cancer la plamani, ciroza, AVC, infarct, you name it…. Si din acea dimineata, ceva s-a intamplat. Il numesc declic. In fapt, nu a fost nimic altceva decat o depresie. Insa aceasta depresie a fost salvarea mea. Aceasta a anulat instant toate dependentele mele. Din acea zi nu am mai fumat si nici nu am mai pus alcool in gura. Si totul se intampla ca si cum niciodata nu as fi facut-o. Pana si pentru mine era o mirare, un lucru ciudat. Ma simteam ca un specatator. Creierul meu, depresia mea, preluase controlul.
Daca doresti sa te vindeci de obezitate, primul lucru pe care trebuie sa il schimbi este stilul tau de viata. Sterge cu buretele orice obicei pe care l-ai avut fie ca tine sau nu de mancare! Da-ti un restart complet, schimba-ti rutina zilnica, trezeste-te de diminetata, 5:00, 4:00 sau chiar 3:30. Culca-te devreme, 20:00, maxim 21:00. Obisnuindu-te cu acest program nimic din dependentele tale sau fostele rutine nu se vor mai sincroniza. Vei pierde legatura cu prieteni toxici, cu obiceiuri nesanatoase, cu nopti pierdute, vei gasi fast-food-ul inchis si vei vedea cat de mult timp iti va ramane tie cu tine. Te vei regasi. Tu esti cel mai bun prieten al tau!
Asa, scapand de dependente am inceput sa practic sport. La inceput, fiind un munte de peste 150kg, sportul cel mai eficient era de a merge, de a face pasi, in ritmul in care imi permitea organismul. 10000-20000 de pasi zilnic. Apoi, cum kilogramele scadeau am crescut miza, alergare usoara, bicicleta de camera, spinning, etc.
Timpul in care faci sport, este timplul tau cu tine, cu gandurile tale. Ia-ti o pereche de casti, asculta muzica care iti place si da-ti frau liber gandurilor. Gandeste-te la orice, du-te cu gandul in locuri in care iti fac bine, dezgroapa amintiri placute din trecutul tau, viziteaza si reviziteaza casa bunicilor, locurile copilariei tale, umbla cu gandul peste tot pe unde ti-ai umblat copilaria. Este cel mai bun remediu care iti va insanatosi subconstientului. Daca nu sti sau inca nu realizezi, faptul ca esti obez este datorat tot subconstientului tau. El iti e cel mai bun prieten si cel mai aprig dusman. Cu el trebuie sa iti petreci timp ca si cu un copil. Da-ti timp tie cu tine. Sportul e doar pauza prin care esti tu cu gandurile tale.
Urmatorul articol din aceasta categorie va fi despre cum sa iti petreci timpul cu tine, cum sa iti alegi sportul astfel incat sa iti ofere destul timp si in acelasi timp sa nu te secatuie de energie. Dar pana atunci, tine minte, fi tu cu tine!
Lasă un răspuns